IES NEBUNII DIN TIPAR

IES NEBUNII DIN TIPAR

de PGGianni 19,01,2014

Am ajuns vremuri în care,
Ies nebunii din tipar,
Mă întreb adesea, oare
Eu sunt cel ce nu-i normal?

Învățați la școli ascunse,
Fraudele-s în criterii,
Promovați de interese,
Nesimțirea-i în materii.

Îi vezi zi de zi pe stradă,
Cu bolizi ce-ți taie calea,
Nu au nicio baricadă,
Pe ei primi-i iau salvarea.

Polițistul din tufișuri,
Făcând control de rutină,
Nu vede și-acele VIP-uri,
Ocupat cu a ta „vină”.

Te împing și te înjură,
Se fac remarcați zbierând,
Atunci când iau băutură,
Dar nu stau ca toți la rând.

Nu sunt mulți, dar umblă liberi,
Și adesea ne conduc,
Smintiții cu rang de șmecheri,
Nu sunt duși la balamuc.

Îți iau viața c-o amendă,
Grabnic sunând rudele,
Pedeapsa li se suspendă,
Alții morți, ei victime.

Legea pentru toți făcută,
Prin conceptul de egali,
Nu-i condamnă, ce-i ajută,
Nebunii sunt cei normali!

Și atunci întreb din nou,
Cine-i oare cel dement?
Pune-mi la creier garou,
Să nu devin vehement!