O MESERIE GREA

O MESERIE GREA

Pamflet De PGGianni (29.09.2016)

Pericolul pândește fără milă,
Oare ce facem noi, voi, știți?
Suntem patetici și ne este silă...
Doamne, e plină lumea de tâmpiți!

Dar nu ce fac minerii e periculos,
Nu-i așa greu să scoți cărbuni,
E mult mai greu să ai un trai luxos...
Să inventezi mereu promisiuni!

Acumulări de gaze, mai câte-o surpare,
Sau că-și mănâncă pâinea cu noroi?
Să vezi când vin sărmanii la balcoane...
Există riscul să se-arunce peste noi!

Ce polițist lovit de infractori cu jeep-ul,
Sau prin coloane-oficiale decedat...
Voi știți ce greu e să ne-atingem scopul,
Să-ți faci avere doar într-un mandat?

La pompieri... o joacă cu stropeală,
Câteodată poate s-au mai și pârlit...
Primejdios e când hoția iasă la iveală,
Și de rămâi fără imunitate, e cumplit!

De militari, nu are rost să pomenesc,
Gloanțe, mine, obuze și rachete...
Onoarea e a lor, căci ne slujesc,
Iar jertfa lor, e doar gazetă de perete!

Recunoștința noastră-i la paradă,
Cântându-le „veșnica pomenire”...
Noi, hăituiți, ca drept dovadă,
Nu mai putem lua șpagă... nici în cimitire!

Spuneți, ce meserie e mai grea,
Sau, sunteți proști și, nu aveți habar?
Hai, că vă spun, părerea mea:
E cel mai greu să fii... parlamentar!
– „Te-n morții mă-tii, căcănar!”