JUDELE ȘI CETĂȚEANUL
Dragi tovarăși, zis juriști,
Ce vă bucurați nespus?
Soarele răsare-acolo...
Când la alți-i la apus!
Nu gândiți că m-ați învins!
Puterea v-a îmbătat,
Funcția e trecătoare...
Dar rahatul, tot rahat!
Chiar de azi sunt doborât,
Crezând că m-ați umilit,
De nu am pământ pe mine...
Nu-i momentul de jelit!
Multe piedici și ofense,
Atât cât m-ați judecat,
Sucind vorba după sine...
Prostu-i cel mai educat!
Să nu credeți vreun moment,
Că, batjocorind cuvântul,
Onoarea e la pachet...
Încălcându-ți jurământul!
Oricât ascunzi adevărul,
Și, oricât l-ai deghizat,
Odată ce te-ai mânjit...
Simți mirosul de rahat!
Când aveți două măsuri,
Lumea ce-ți pare umilă,
Vă respectă numai roba...
Omu-n ea provoacă silă!
Mulți sunt cei ce se credeau,
Înfrățiți cu nemurirea,
Peste toți trecu uitarea...
Viermii le-au mâncat mărirea!
Ce e strâmb, nu se îndreaptă,
Răul ce-i făcut rămâne,
Nu poți să fii vertical...
Când spui altuia... stăpâne!
Lumea-ntreagă e în stradă,
Să păstrați independența,
Și voi dați mâna cu hoții...
Arătându-ne esența!
Când le spui că-s prefăcuți,
Și-n fapt împart nedreptate,
Se simt foarte ofensați...
Asta da... moralitate!
Dragi tovarăși, „drepți și buni”,
Când schimbați tot înțelesul,
Limbii-n care ne-am născut...
Etalon vă e... regresul!
Dar, când v-arăt adevărul,
Ca un simplu cetățean,
Intervine supărarea...
- Eu sunt jude, tu... golan!
05.12.2018