FEISBUC
De PGGianni (14,07,2016)
Poză după poză,
Zeci de aprecieri,
Parcă e hipnoză...
Și azi, e tot ca ieri!
Sutelor de cereri,
Nu pot ține piept,
Să-mi fac lista lungă...
De-aia dau accept!
Mă întrec în „pretini”,
De-ăștia, din rețea,
Dar în viața reală...
Am numai câțiva!
Unii mi-s cunoscuți,
Iar alții chiar defel,
Dar nu asta contează...
Cât este like și share!
Alții mai cu „fițe”,
Nu vor bunăoară,
Ca să dea accept...
Rudei de la țară.
Să nu-i vadă nimeni,
De unde se trag,
Parc-acele neamuri...
Îi dau în vileag...
Când pun câte-o poză,
La cinci minute una,
Parcă-i văd pe toți...
Mâncându-i ranchiuna.
Comentarii sterpe
Curg neîncetat,
- Vai tu, fată dragă...
Ce te-ai mai bronzat!
- Da, am fost la mare,
Cu ăl cu Jeep-an,
Am scăpat de Yubi...
Era un țăran.
- Taci, fir-ai al dracu,
Nu erai tu joi,
Cu mă-ta și tac-tu...
La întors trifoi?
- Cine-i dragă, ăsta,
Ce-ți dă peste cioc?
- Eee, uite mojicul...
„Uitai” să-i dau Blok!
Grupuri, grupușoare,
Jocuri și-aplicații,
Îmi ocupă viața...
„Plină” de-aspirații.
Fug până la baie,
Când mai, m-am scăpat,
Dar îmi fac și-un Selfie...
Cu miros „aristocrat”.
Postez că-s în Franța,
Sau, mă rog, în China,
Când de fapt sunt singur...
Pardon, cu latrina.
Trag un pârț mai tare,
Spun să știe toți.
- Făceau promo la „creier”...
Dar mi-am luat chiloți.
Noutăți, mesaje,
Dar și evenimente,
Scriu toți „la mulți ani”...
Fără sentimente.
Poza de profil,
Nici n-are rost să spun,
Cât m-am strâmbat să iasă...
Din mine ce-i mai bun.
Fotografia de copertă,
E visul tuturor,
E cea care ne definește...
Să știți că o ador.
Apoi, dăm cu încredere,
La cronologie,
Violuri, crime, morți...
Și garnitură de prostie.
„Vine apocalipsa”!
„Pământul e rotund”!
A postat una „șeful”...
Pupați-l toți! Pe rând!
Exploziv, șocant,
Sunt titluri de duzină,
Citind începi să înțelegi...
De ce DEX-ul suspină.
Unii sunt supărați tot timpul,
Pe alții și pe ei,
Dând citate „faimoase”:
„Să mor dușmanii mei”!
Transmit mesaje însoțite,
De-un deget ridicat,
Și pun să vadă asta...
Doar „pretinii” lor de pe chat.
În casă, în tramvaie,
La munte sau la mare,
Toți stăm pe telefoane,
Și viața-i ca o boare...
E virusul umanității,
Și timpul a pierit,
Când ridica-voi ochii...
Pot spune c-am „trăit”!
Ziduri ne înconjoară,
Ca la balamuc,
Legați sunt de-o himeră...
„Bolnavii” de Feisbuc!
Acesta-i un pamflet,
Tratați-l ca atare,
Orice s-ar potrivi...
E pură „întâmplare”!
Vă pup la toți ecranul,
Pe care navigați,
Și dacă tot o faceți...
Rog „tare” să-njurați!
Nici eu nu mă exclud,
De-aceea-o să vă cer,
Să fiți un pic mai mulți...
Ce îmi dați LIKE & SHARE!