STUPID
de PGGianni (18.06.2015)
Călătorind pe-al vieții drum,
El nu va fi lipsit de cost,
Nu vei avea parte di-un podium,
Căci lumea te vrea prost!
Pe bănci, de școală, ne separă,
Și ne transformă-n anagnoști,
Profesori ce-au tocit pe dinafară,
Ne-nvață din programă să fim proști!
Apoi „alegi” profilul de edificare,
Crezând că îți va oferi vreun rost,
Dar, care, la final, stupoare...
Nu-ți va găsi și-o slujbă, că ești prost!
Cu-atâtea-nvățături și n-ai experiență?
Atâția ani, de nopți, în care n-ai dormit...
Tu n-ai avut nicicând o corigență,
De ce te văd toți ca pe-un tâmpit?
Am învățat nimic din toate,
Și tinerețe-am dat-o contra cost,
E tragic, dar nu asta este libertate...
Ci, doar, destinul unui prost!
Ai facultate și lucrezi sezonier,
Ori în buticul unui parvenit anost?
Te-ntrebi: cum dracu te conduce un oier?
Ce strigă-n gura mare: Bă, ești prost?
Când te dezmeticești, ceri socoteală,
Sătul de nedreptăți, devii chiar vehement,
Dar, vin doi-trei jandarmi și-ți trage o țesală,
Iar, trecători zic: Soro, ziceai că e dement!
Șomer și fără perspectivă,
Născut, zici, poate nu chiar oportun,
Ai tăi îți spun că ai gândirea subiectivă,
Te izolezi și rătăcești pe drumuri de nebun.
Atunci, îți spui că, nu ai nici o șansă,
Că, societatea este ce mereu a fost,
Cei mulți, roboții pentru cei „cu clasă”,
Iar, pentru toți, nu ești decât un prost!
Te resemnezi, ești doar un anonim,
Sistemul te-a eliminat rapid,
Ești liber să trăiești... Ca mim!
La care toți privesc... stupid!