SCRISOARE CĂTRE EROI
de PGGianni (11,10,2014)
Vă scriu, deoarece nu cred să mai priviți,
Această țară pentru care v-ați sacrificat,
O-amanetară pe nimic, câțiva inculți,
Și fața v-ați întors, poate, justificat.
Vă scriu și rogu-vă, din inimă, să ne iertați,
Că nu am moștenit onoarea și curajul vostru,
Cumva, în vis veniți măcar să ne-nvățați,
Cum să luăm napoi, ce ne-ați lăsat al nostru!
Întoarceți-vă, să ne îndemnați în luptă,
Să cucerim mândria de a fi ce-am fost,
Veniți, să ne-arătați cum se deșteaptă,
Astfel încât imnul să nu devină anost!
Intrați în noi și folosiți-ne ca portavoce,
Ne ridicați și brațul amorțit devreme,
Loviți, apoi, cu dânsul, dar loviți feroce,
Să-nvețe iar dușmanii, cu groază, a se teme!
Ne dați măcar speranța ce a murit cu voi,
Că, într-o zi, vom mai trăi liberi cu-adevărat,
Iar dacă nu, luați-ne-n mormânt să fim și noi,
Eroi, sau morți cu demnitate! Măcar am încercat!
P.S.
Vă scriu, și-aștept răspuns de-ndată,
Să-mi dați prin cei ce încă mai trăiesc,
Nu vreau nicicum să mai muriți odată,
Eroi, prin voi, vreau conștiința s-o trezesc!