CE E IUBIREA?
de PGGianni 28,01,2014
Cum poți cuprinde, oare, un amplu simțământ,
Trăit în mii de feluri, scris doar într-un cuvânt,
Războaie închinate, scrise de pana unui bard,
Icoana și credința, pe tine te-au avut stindard.
Uitându-te-n oglindă, te vezi și te admiri,
Ești unic prin creare, ești unic prin simțiri,
Și universul parcă lucrează pentru tine,
N-ai cum găsi perechea, iubirea e de sine.
Când viața este dată, emoția inundă,
Poate cea mai trăită, sigur cea mai profundă,
Durerea fără margini, atunci când o exclamă,
Nu este egalată cu-a dragostei de mamă.
În mângâieri de vis, te-alintă și se bucur,
Doar ochii lor exprimă, misteriosul licăr,
Când lor te dăruiești, îți mulțumesc tactil,
Ce simți e doar iubire, iubirea de copil.
La fel de credincioși, sunt cei ce nu cuvântă,
De multe ori mai demni, căci ei nu știu să mintă,
Se gudură pe lângă tine, chiar de-i prieten sau hamal,
Și de îi cerți nu țin mânie, e dragostea de animal.
Cu primii pași pe șesuri, mirosul ierbii-n vânt,
Munții cu cetini multe, „acasă”... ce cuvânt,
Strămoșii ce-au luptat și au știut să moară,
Pentru această glie, iubirea e de țară.
Apoi cu tinerețea, vin valuri de suspin,
Și simți ceva prin pântec, crezând că e destin,
Necesitatea amorului, se-nvață din reflex,
Atunci îi spui iubire, dar nu e decât sex.
Dar când altarul vă unește, sub sacru jurământ,
Pornind pe drumul vieții, și viață procreând,
Atunci căsătoria voastră, e gata să devină,
Făcând pe plac naturii, o dragoste divină.
Iar piatra de-ncercare, e când omul tot vrea,
Nu mai contează cum, cadavre de-ar călca,
Umanul se transformă, pe lucruri efemere,
Și dragostea de-aproape, în aia de avere.
Mai este o-mpăcare, a omului ce-a regăsit,
Cerul albastru, la care se întoarce copleșit,
Și iarba verde pierdută-n vechea bătătură,
Momentul când ești liber, iubirea de natură.
Atunci când lipsa unuia, nu poate fi înlocuită,
Prin rădăcini de simțuri, unirea li-i pecetluită,
Și noaptea ce-i unește, în pat ca-ntr-o sorbire,
Orice sărut și-mbrățișare, transcende în iubire.
Iar dacă anii ce-au trecut, v-au prins tot împreună,
Și-aveți puterea încă, să vă țineți de mână,
Atunci când viața scumpă, de moarte ți-i curtată,
De-i lângă tine... Asta e dragostea curată...