CHIP DE IZVOR

CHIP DE IZVOR

de PGGianni

Un cer albastru,
Un cer de stele,
Un singur astru,
Și gândurile mele...

Mă simt ca-ntr-un deșert,
Flămând și zdrențuit,
Mi-e frică să nu pierd,
Chipul tău dulce și iubit.

Fotografia ți-o privesc,
Găsind în ea speranța,
Prin ea doar, mai primesc,
Puterea, siguranța.

Te văd ca pe o hartă,
De care am mare nevoie-n viitor,
Tu ești comoara mult visată,
Și în pustiu, mult doritul izvor.

Dar n-am să mă opresc să sap.
Aștept și dragostea să te ajungă,
Și ca un animal, instictu-ar fi să mă adap,
Dar n-am s-o fac, izvorul să nu plângă.

I-am dat chipului tău lumină,
Și-aștept acum să mă cuprinzi,
Să mă îneci cu a ta dragoste divină,
În trupul tău să mă afunzi.

Nu vreau să fiu în drumu-ți stăvilar,
Și dacă să mă vrei, ar fi atât de rău,
Am să trăiesc cu acest gust amar,
Și-am să mă sting de sete-n chipul tău.