FĂRĂ TINE

FĂRĂ TINE

de PGGianni

Nu ai plecat de mult,
Și simt că fără tine,
Același om, eu nu mai sunt,
Iar locuri de odinioară, mi-s străine.

Locuri ce altă dată le-ndrăgeam,
Au devenit urâte, sumbre, fără tine,
Și-acum privesc în gol pe geam,
Întrebându-mă: Oare când vine?

Te-aștept, cu toate c-abia ai plecat,
Ce-o să mă fac eu fără tine?
De mii de ori m-am întrebat,
Dar un răspuns nu am putut obține.

Nu ai plecat de mult,
Și totuși mi se pare,
Că de atunci, ani au trecut,
Iar inima din piept mă doare.

Te văd și acum făcând cu mâna,
Din trenul care se îndepărta,
Cu tine-odată a dispărut lumina,
Ce pașii mi-i călăuzea.

Mă simt atât de gol și de pustiu,
Vinovat că nu te-am putut ține lângă mine,
N-am știut convingător să fiu,
Iar norii viața mi-au cuprins... Că-s fără tine!