SĂRUT-MÂNA!

SĂRUT-MÂNA!

De PGGianni (25,06,2016)

De la un ghișeu la altul,
Mârâind doar printre dinți,
Cu vreo trei hârtii țăranul,
Înjura de ai lor sfinți!

- Doamnă, de azi-dimineață,
Stau la rând și vă implor,
Trebe numa o chitanță,
Să mor, mi-ar fi mai ușor...

- Măi, tataie, n-auzi bine?
Că urechi, văd că ai două,
Degeaba te rogi de mine,
Nu aici, ghișeul nouă!

- Hai, măi nene, plimbă actul!
Că ne doare căpățâna,
Uite, că așteaptă altul...
- O chitanță! Sărut-mâna!

- Știți, sunt finul lui cumnata!
Dacă vreți să rezolvați...
V-a trimis și ciocolata...
Vă rog, să mă ajutați!

- Vai, cum să nu, nepoate,
Dă-mi actele să le consult!
Hai, nene, dă-te la o parte,
Ți-am spus, nu pot mai mult!

La doctor astă primăvară,
Aceeași scenă a privit,
Fu pus s-aștepte-afară,
Pân-a uitat de ce-a venit!

Atunci, țăranu-a înțeles!
Că el era toată pricina,
Și nu era vorba de interes...
Intrau doar cei cu sărut-mâna!